Copyright © 2014 Chiscu Ana Raluca. Toate drepturile rezervate.    
Mancarea ne ofera energia si nutrientii de care avem nevoie pentru a supravietui, pentru a creste si pentru a ne reproduce. Insa mancarea nu are doar un rol fiziologic, ci si unul psihologic in viata noastra. Inca de la nastere, mancarea este o parte importanta a experientei noastre emotionale si interpersonale: intre bebelus si persoana care il hraneste se creeaza o legatura emotionala puternica. Pe parcursul vietii, mancarea continua sa joace un rol important in viata sociala, iar modul in care ne alimentam este influentat de o serie de factori socio-culturali, familiali si emotionali.

Modul in care se alimenteaza o persoana ii influenteaza dispozitia, comportamentul si functionarea creierului. O persoana careia ii este foame poate fi iritabila, nervoasa si agitata, in timp ce o persoana care tocmai a mancat se poate simti calma si satisfacuta. Cand avem un nivel scazut de energie, o ceasca de cafea si o gustare ne poate ajuta sa devenim mai productivi. Persoanele care in mod consecvent mananca mai putin decat au nevoie, pe o perioada lunga de timp, sunt apatice si prost dispuse.

Creierul uman are nevoi calorice si nutritive foarte ridicate. Schimbarile in aportul energetic si nutritiv pot produce modificari atat in chimia creierului cat si in functionarea celulelor nervoase din creier. Aportul energetic si nutritiv produce modificari la nivelul neurotransmitatorilor, care transmit impulsuri nervoase de la o celula nervoasa la alta, influentand astfel dispozitia, somnul si gandirea. Deficitul sau excesul anumitor vitamine sau minerale pot deteriora celulele nervoase din creier, provocand schimbari ale memoriei si atentiei, limitarea capacitatilor de rezolvare de probleme, si afectarea functionarii creierului.

Sanatatea mintala poate fi influentata de o serie de factori, incluzand: aportul energetic general, aportul de nutrienti (proteine, carbohidrati, grasimi), consumul de alcool sau droguri, aportul de minerale si vitamine. Deficitul mai multor nutrienti necesari produce modificari in functionarea creierului.

Aportul energetic si sanatatea mintala

Energia (continutul caloric al alimentelor) provine din carbohidrati, proteine, grasimi si alcool, pe care le gasim in alimentele si bauturile pe care le consumam. Desi vitaminele si mineralele sunt esentiale pentru functionarea organismului, ele nu furnizeaza energie. Creierul uman este foarte activ metabolic, folosind aproximativ 20-30% din aportul caloric in stare de repaos.  Persoanele care nu se alimenteaza cu o cantitate adecvata de calorii pentru a acoperi necesarul energetic vor suferi modificari ale functionarii psihice. De exemplu, absenta micului dejun este asociata cu scaderea capacitatii de concentrare si a abilitatilor de rezolvare de probleme.
Infometarea cronica si deprivarea corpului de energia necesara (prin scaderea aportului de calorii) afecteaza profund dispozitia: organismul raspunde la deprivarea energetica prin "inchiderea" sau incetinirea functiilor pe care nu le considera "vitale", producand modificari la nivel hormonal, la nivelul transportului de oxigen si nutrienti, in capacitatea organismului de a lupta importiva infectiilor (scaderea sistemului imunitar) si alte modificari care, direct sau indirect, afecteaza functionarea normala a creierului.
Persoanele care, in mod consecvent, au un aport energetic scazut se simt apatice, triste, lipsite de speranta si fara chef.

  Fetusii si copiii mici au un risc deosebit de a suferi leziuni ale creierului, in conditii de malnutritie. Dimensiunile afectarii creierului depind de perioada de timp in care acestia sufera de malnutritie si de stadiul lor de dezvoltare. Malnutritia in prima parte a vietii se asociaza cu deficite functionale si cognitive, si un nivel de inteligenta sub medie.

Carbohidratii si sanatatea mintala

Carbohidratii se gasesc in cereale (cum ar fi painea, pastele, orezul  si in special in produsele din cereale integrale) si in fructe si legume precum cartofii. Carbohidratii se gasesc de asemenea in alimentele bogate in zaharuri rafinate, precum prajiturile, bomboanele, torturile sau bauturile racoritoare.
Carbohidratii afecteaza semnificativ dispozitia si comportamentul. Consumul de alimente cu continut ridicat de carbohidrati determina eliberarea in organism a unui hormon numit insulina. Insulina are o serie de efecte in organism: pe masura ce nivelul de insulina creste, mai mult triptofan intra in creier. Triptofanul este un amino acid esential, care influenteaza nivelul de neurotransmitatori din creier. Cu cat intra mai mult triptofan in creier, cu atat se produce mai multa serotonina. Nivelul crescut de serotonina din creier determina o crestere a bunei dispozitii, si o usoara stare de somnolenta.

Deoarece alimentele cu continut crescut de zaharuri rafinate au, de regula, un continut mai mic de alti nutrienti importanti pentru organism, este recomandat ca aportul de carbohidrati sa provina in special din produse din cereale, legume si fructe.

Proteinele si sanatatea mintala

Printre alimentele cu continut ridicat de proteine se numara carnea, laptele si produsele lactate, si ouale. Fasolea, mazarea, cerealele, nucile si semintele contin, de asemenea, proteine, desi pot avea un continut mai scazut de amino acizi esentiali. In general, se recomanda asocierea a doua tipuri de alimente cu proteine vegetale (ex. paine cu unt de arahide).
Aportul de proteine si aportul individual de amino acizi influenteaza functionarea creierului si sanatatea mintala. Mai multi neurotransmitatori din creier sunt produsi din amino acizi. De exemplu, dopamina este produsa din amino acidul tirozina, iar serotonina este produsa de triptofan.
Daca amino acizii necesari nu sunt disponibili, nivelurile anumitor neurotransmitatori vor scadea, afectand astfel functionarea creierului si dispozitia. Spre exemplu, daca in organism exista un deficit de triptofan, nu se va produce suficienta serotonina; nivelul scazut de serotonina se asociaza cu o scadere a dispozitiei si chiar cu cresterea agresivitatii la unele persoane. Pe de alta parte, unele boli pot determina o acumulare de amino acizi in sange, conducand la leziuni cerebrale si probleme mintale.


Ai nevoie de ajutor?
bulimie.ro | 
o726.191.822
Un regim alimentar regulat, echilibrat si diversificat asigura creierului ingredientele necesare pentru o functionare optima.
Contact
Specialisti
Familie & Prieteni
Auto-ajutor

ALTE ARTICOLE
Ce inseamna "alimentatie normala"?

Experimentul Minnesota: alimentatia si dispozitia

Calcularea caloriilor

Consumul de lichide

Mituri despre alimentatie

Restrictionarea alimentatiei: forme si consecinte


Societatea de Nutritie din Romania

Ghid pentru Alimentatia Sanatoasa


BROSURI
British Dietetic Association

Food and mood
(Mancarea si dispozitia)



Ce inseamna "alimentatie normala"?
Consecintele Restrictionarii Alimentatiei

Consilierea Nutritionala in Bulimia Nervoasa